Schimbările climatice reprezintă amenințări majore la adresa comunităților biologice și a serviciilor ecosistemice pe care acestea le furnizează.

Liliecii sunt sensibili la modificarea habitatului provocată de om, iar schimbările de temperatură și cele legate de resursele de apă induse de schimbările climatice le pot afecta ecofiziologia, distribuția și, în cele din urmă, supraviețuirea.

Prin urmare, este probabil ca schimbările climatice să influențeze populațiile europene de lilieci și să afecteze consumul de insecte de către lilieci în zonele agricole, forestiere și urbane, fapt ce poate avea consecințe grave pentru conservarea biodiversității europene, dar și pentru economie.

Despre populațiile de lilieci din România, despre eforturile de conservare, dar și despre beneficiile aduse ecosistemelor, a stat de vorbă Victor Marin cu biologul Dragoș Ștefan Măntoiu, de la Wilderness Research and Conservation.

Discuția face parte din podcastul Dialog pentru Natură realizat de Rețeaua pentru Natură urbană, care poate fi găsit și pe canalul de YouTube al rețelei.

Tot în episodul din această săptămână aflăm cum națiunile bogate ”exportă extincție” și de ce tranziția totală la vehicule electrice nu va eradica complet poluarea auto.

Iar peisagistul Bogdan Mihalache de la Asociația Spații Verzi Sănătoase ne învață cum să alegem plantele pentru o pajiște urbană.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

În anul 2000, populația de râși eurasiatici a fost estimată la aproximativ 7 200 de exemplare în întreaga Europă, însă deficiențele metodologice și inconsecvențele metodelor de teren pun la îndoială această estimare

Râsul se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare din cauza degradării habitatului, a disponibilității reduse a prăzii și a mortalității ridicate cauzate de om.

Fundația Conservation Carpathia a lansat în urmă cu mai mulți ani, primul program științific de monitorizare a populației de râși din Munții Făgăraș, care a arătat că densitatea acestor feline este de 1,7 exemplare la suta de kilometri pătrați, mult mai bună decât în zonele montane din țări precum Slovacia, Elveția, Franța sau Germania.

Studiul a fost derulat timp de 3 ani și a presupus utilizarea a 150 de camere foto cu senzori de mișcare, metodă mult mai exactă decât cele utilizate până acum de autoritățile române, în speță estimarea populației în baza urmelor lăsate pe zăpadă.

Ruben Iosif, specialist in cadrul Fundației Conservation Carpathia, spune la EcoFrecvențe că populația de râs din România este extrem de importantă nu doar pentru menținerea echilibrului natural din țara noastră ci și pentru alte populații aflate în pragul dispariției, precum cele din Europa Centrală și de Vest.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Producția de haine utilizează o mulțime de resurse naturale și generează emisii de gaze cu efect de seră care sunt responsabile de schimbările climatice. Conform ONU, industria modei este responsabilă pentru 8-10% din emisiile globale - mai mult decât aviația și transportul maritim combinate.

Iar vânzările globale de haine ar putea crește cu până la 65% până în 2030, sugerează Banca Mondială. În episodul de astăzi vorbim despre impactul pe care moda l-a avut asupra planetei de-a lungul timpului, principalele victime fiind animalele sălbatice.

În cadrul podcastului Dialog pentru Natură, Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, a stat de vorbă cu istoricul de artă Raluca Partenie, specializată în istoria modei.

Podcastul este disponibil și pe canalul YouTube al Rețelei pentru Natură Urbană și vă invit să le urmăriți și paginile de Facebook și instagram pentru a fi la curent cu activitățile Rețelei.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

Zonele umede sunt o parte esențială a mediului nostru natural. Ele reduc impactul inundațiilor, absorb poluanții și îmbunătățesc calitatea apei. Oferă un habitat pentru animale și plante și multe dintre ele abundă în biodiversitate. Este și cazul zonei renaturate de la Carasuhat din Delta Dunării, unde varietatea de păsări este impresionantă, iar locuitorii zonei au început să dezvolte tot felul de afaceri în jurul acestei regiuni. Doar că acum există riscul ca totul să dispară. De ce, aflăm de la Camelia Ionescu, managerul departamentului de ape dulci din cadrul WWF România.

- Din această săptămână revine rubrica Audiobook, în care prezentăm fragmente din cărți importante care abordează problema schimbărilor climatice. Volumul pe care îl prezentăm pe parcursul următoarelor episoade este ”Căldura te va ucide prima”, de Jeff Goodell, apărută în România la editura ZYX Books.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Temperaturile ridicate determină o topire accelerată a gheții polare și pe măsură ce aceasta dispare, suprafața întunecată a oceanului poate absorbi mai multă energie solară, ceea ce accelerează și mai mult încălzirea. Prin urmare, cercetătorii caută soluții pentru a reflecta lumina solară și a încetini astfel topirea.

Vorbim de geoinginerie - intervenția deliberată în sistemul climatic al Pământului pentru a încerca contracararea daunelor pe care i le-am produs.

Mulți oameni de știință se opun ferm, avertizând că astfel de încercări distrag atenția de la etapa critică de reducere a emisiilor de carbon și riscă să facă mai mult rău decât bine, dar susținătorii acestor idei spun că ajutorul poate fi decisiv.

Arctic Ice Project este o organizație care dorește să prelungească durata de viață a gheții arctice prin acoperirea unor regiuni cu un anumit tip de material care să poată reflecta mai eficient lumina solară.

Doctor Stephanie Olinger este director tehnic la Arctic Ice Project și a explicat care ar putea fi beneficiile și care sunt riscurile unui astfel de demers.

Și tot în această săptămână, peisagistul Bogdan Mihalache ne vorbește despre speciile care sunt indicate pentru plantare într-un nou episod al proiectului ”Bucureștii Verzi și Noi”.

Poate fi un oraș mare precum Bucureștiul locul ideal pentru pasionații de fotografie de natură? Cu siguranță DA!

Capitala oferă nenumărate locuri în care viața sălbatică se intersectează cu urbanul, iar obiectivul foto ne poate introduce într-o lume spectaculoasă, aflată la câțiva pași distanță de noi.

Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană a făcut o plimbare prin așa numita ”Deltă a Dâmboviței” alături de Florentina Tîlvîc, fotograf FORONA.

Dialogul care a fost înregistrat la final de vară face parte din podcastul Dialog pentru Natură, și poate fi găsit în întregime pe canalul de YouTube al Rețelei pentru Natură Urbană.

Iar peisagistul Bogdan Mihalache, de la Asociația ”Bucureștii verzi și noi” ne explică în această săptămână la ce trebuie să fim atenți când cumpărăm arbori sau arbuști.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Proiectul Rewilding Argentina este o inițiativă ambițioasă care vizează restaurarea ecosistemelor naturale degradate din Argentina prin reintroducerea speciilor native dispărute sau amenințate.

Fondat pe principiile conservării biodiversității, acest program lucrează pentru a recrea echilibrul ecologic, integrând specii emblematice precum jaguarul, furnicarul uriaș, tapirul și lupul de pampas.

Rewilding Argentina are scopul de a reîntări lanțurile trofice naturale și de a stimula regenerarea ecosistemelor, creând habitate sănătoase care să sprijine atât fauna, cât și comunitățile umane locale. Proiectul colaborează cu diverse organizații, guverne și comunități pentru a asigura succesul pe termen lung al acestor inițiative ecologice.

Dincolo de restaurarea ecologică, proiectul are un impact pozitiv asupra economiilor locale prin promovarea ecoturismului și crearea de locuri de muncă sustenabile.

Rewilding Argentina își propune să educe și să inspire comunitățile să devină gardieni ai naturii, evidențiind legătura dintre sănătatea ecosistemelor și bunăstarea umană.

Regiunile în care se implementează acest program, cum ar fi Parcul Național Iberá sau zona Patagoniei, devin exemple remarcabile de cum pot fi transformate peisajele naturale, în beneficiul întregii planete.

Victoria Donos (Conservation Carpathia) a vizitat Argentina pentru a vedea aceste transformări la fața locului și a povestit la Radio România Cultural experiențele pe care le-a trăit în America de Sud.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural prezentat de Dan Vasiliu

Domeniul protejării naturii este unul foarte vast, cu probleme și soluții care se întrepătrund.

Ecoductele sunt structuri care permit animalelor să traverseze bariere realizate de oameni, cum ar fi autostrăzile. Ecoductele pot fi pasaje subterane sau supraterane, tuneluri ori viaducte și, în general, sunt construite pentru animale mari sau animale care se deplasează în turme.

Despre această soluție pentru protejarea vieții sălbatice a stat de vorbă Adrian Dohotaru, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu Laszlo Rakosy, profesor și cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. Conversația face parte din podcastul Dialog pentru natură, care poate fi găsit și pe canalul YouTube al Rețelei pentru Natură Urbană.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu