Schimbările climatice reprezintă amenințări majore la adresa comunităților biologice și a serviciilor ecosistemice pe care acestea le furnizează.

Liliecii sunt sensibili la modificarea habitatului provocată de om, iar schimbările de temperatură și cele legate de resursele de apă induse de schimbările climatice le pot afecta ecofiziologia, distribuția și, în cele din urmă, supraviețuirea.

Prin urmare, este probabil ca schimbările climatice să influențeze populațiile europene de lilieci și să afecteze consumul de insecte de către lilieci în zonele agricole, forestiere și urbane, fapt ce poate avea consecințe grave pentru conservarea biodiversității europene, dar și pentru economie.

Despre populațiile de lilieci din România, despre eforturile de conservare, dar și despre beneficiile aduse ecosistemelor, a stat de vorbă Victor Marin cu biologul Dragoș Ștefan Măntoiu, de la Wilderness Research and Conservation.

Discuția face parte din podcastul Dialog pentru Natură realizat de Rețeaua pentru Natură urbană, care poate fi găsit și pe canalul de YouTube al rețelei.

Tot în episodul din această săptămână aflăm cum națiunile bogate ”exportă extincție” și de ce tranziția totală la vehicule electrice nu va eradica complet poluarea auto.

Iar peisagistul Bogdan Mihalache de la Asociația Spații Verzi Sănătoase ne învață cum să alegem plantele pentru o pajiște urbană.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

În anul 2000, populația de râși eurasiatici a fost estimată la aproximativ 7 200 de exemplare în întreaga Europă, însă deficiențele metodologice și inconsecvențele metodelor de teren pun la îndoială această estimare

Râsul se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare din cauza degradării habitatului, a disponibilității reduse a prăzii și a mortalității ridicate cauzate de om.

Fundația Conservation Carpathia a lansat în urmă cu mai mulți ani, primul program științific de monitorizare a populației de râși din Munții Făgăraș, care a arătat că densitatea acestor feline este de 1,7 exemplare la suta de kilometri pătrați, mult mai bună decât în zonele montane din țări precum Slovacia, Elveția, Franța sau Germania.

Studiul a fost derulat timp de 3 ani și a presupus utilizarea a 150 de camere foto cu senzori de mișcare, metodă mult mai exactă decât cele utilizate până acum de autoritățile române, în speță estimarea populației în baza urmelor lăsate pe zăpadă.

Ruben Iosif, specialist in cadrul Fundației Conservation Carpathia, spune la EcoFrecvențe că populația de râs din România este extrem de importantă nu doar pentru menținerea echilibrului natural din țara noastră ci și pentru alte populații aflate în pragul dispariției, precum cele din Europa Centrală și de Vest.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Producția de haine utilizează o mulțime de resurse naturale și generează emisii de gaze cu efect de seră care sunt responsabile de schimbările climatice. Conform ONU, industria modei este responsabilă pentru 8-10% din emisiile globale - mai mult decât aviația și transportul maritim combinate.

Iar vânzările globale de haine ar putea crește cu până la 65% până în 2030, sugerează Banca Mondială. În episodul de astăzi vorbim despre impactul pe care moda l-a avut asupra planetei de-a lungul timpului, principalele victime fiind animalele sălbatice.

În cadrul podcastului Dialog pentru Natură, Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, a stat de vorbă cu istoricul de artă Raluca Partenie, specializată în istoria modei.

Podcastul este disponibil și pe canalul YouTube al Rețelei pentru Natură Urbană și vă invit să le urmăriți și paginile de Facebook și instagram pentru a fi la curent cu activitățile Rețelei.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.